Ice Age 3 – Dawn of the Dinosaurs este un film la fel de amuzant, simpatic şi dinamic ca celelalte două din serie. M-a ţinut în priză şi în hohote de râs până la final. Cu ochii în ecran am cam uitat de restul lumii pentru o oră jumătate. Iar a doua zi, în timp ce mergeam cu metroul, îmi aduceam aminte faze din film şi mă pufnea râsul (ceea ce probabil i-a făcut pe mulţi călători să se îndoiească de sănătatea mea mintală, ţinând cont de faptul că nu aveam nici scuza unei cărţi sau a unui ziar…dar trecem peste).

Spre deosebire de o altă serie animată care începe foarte bine, Shrek, şi care m-a dezamăgit în final, pentru că devine din ce în ce mai ştearsă de la o parte la alta (Sherk 1 este incredibil, Sherk 2 e bun, dar Sherk 3 e deja plictisitor), Ice Age reuşeşte să-şi păstreze sclipirea de la începuturi şi să nu devină obositor. Ba chiar te face să aştepţi cu nerăbdare o altă continuare (eu cel puţin aştept încă una), pentru că rămâne întotdeauna loc de multe alte poveşti în mica (şi anormala) „turmă” a celor trei prieteni (de fapt 6, pentru că include acum încă trei membri: Ellie şi cei doi „fraţi” oposum ai ei). Ar fi multe lucruri de explorat, iar de veveriţoi (al doilea personaj preferat) şi ghinda lui eu nu mă plictisesc niciodată.

N-o să încep să povestesc ce se întâmplă pe acolo, din moment ce evenimentele neaşteptate şi acţiunea în sine fac parte din farmecul animaţiei. Dar ca să nu fie un mister total…Manny şi Ellie (adică mamuţii) aşteaptă un viitor mic mamuţel şi evident că sunt foarte încântaţi. Se pare însă că tocmai această viaţă liniştită şi fericită pune în pericol prietenia lui Manny cu Diego (tigrul, personajul meu preferat), pentru că acesta din urmă nu se simte potrivit pentru un astfel de trai paşnic şi familial şi vrea să plece în căutarea aventurii. Sid (leneşul) se simte şi el exclus şi vrea să facă ceva…Şi, cum de obicei, ideile lui Sid nu sunt tocmai cele mai bune din lume…aşteptaţi-vă la ceva necazuri. În rest, după cum arată şi trailer-ul, veveriţoiul disperat după ghinde trăieşte o adevărată dragoste cu năbădăi, iar la un moment dat, (după cum indică şi titlul) vor intra în scenă şi niscaiva dinozauri (deşi un picuuuţ cam tras de păr, dar trecem peste, oricum filmul rămâne grozav).