Darker than Black – un anime „întunecat”

Când vreau să scriu câteva cuvinte despre o carte sau un anime (dar mai ales despre un anime), mă apucă o lene teribilă la gândul că trebuie, mai întâi de toate, să stau să povestesc ceva, măcar un pic, despre acţiunea care se desfăşoară pe acolo. Evident, nu-i neapărat obligatoriu, dar fără chestia asta: 1) toate vorbele şi părerile ar suna fie prea vag, fie prea de neînţeles, fie amândouă şi 2) mie, personal, îmi place întotdeauna să ştiu măcar un pic din ce se întâmplă într-o carte / într-un anime de care sunt pe cale să dau cu nasul (asta ca să ştiu dacă mai merită să îmi dau osteneala cu ea/el).

Aşadar, mai întâi şi mai întâi, avertizare – Darker than Black e un anime destul de „întunecat”, după cum ar trebui să sugereze şi numele. Ţinând cont că multe dintre personaje sunt Contractori (oameni cu puteri supranaturale, care nu mai au emoţii şi acţionează doar în baza logicii şi a raţiunii, folosiţi de cele mai multe ori ca asasini şi spioni de diverse agenţii secrete), aşteptaţi-vă la niscaiva violenţă, evident crime, precum şi scene destul de dure. Nu mi-a trebuit mai mult de două episoade şi un sfert ca să trag concluzia asta, însă pe parcurs parcă parcă se mai reduce niţel numărul scenelor violente (asta, sau m-am obişnuit eu cu atmosfera). Cât despre personajul principal, Hei, nici el nu-i un sfânt, că doar e un Contractor. De fapt, este un Contractor cunoscut sub numele de Black Reaper, considerat „blestemat”, ale cărui acţiuni sunt înconjurate de mister şi moarte şi care se îndeletniceşte de obicei cu furt, asasinate şi recuperarea de informaţii.