Lovely Complex – iubiri de liceu (sau Girafă vs Piticanie)

Nu aş fi crezut în viaţa mea că o să ajung să mă uit la un anime numit „Lovely Complex” (sau LoveCom, pe scurt). Pe bune. Mai mult, nu aş fi crezut că o mai să găsesc atât de curând după Kaichou wa Maid-sama! un alt anime shoujo romance despre liceeni obişnuiţi care să îmi placă. Ce-i drept, anime-ul ăsta este şi o super comedie (oki, bine, comedie romantică, poftim). Oricum, e cât se poate de clar: dacă nu ar fi existat atâtea secvenţe haioase, atâtea personaje comice şi atâtea mutre caraghioase, modul de desfăşurare al acţiunii ar fi fost muuult peste puterile mele.

Ca dovadă, am văzut pentru prima oară o secvenţă dintr-un episod pe Animax. Grafica nu mă dădea neapărat pe spate, deşi nu era nici rea, iar secvenţa cu pricina era destul de siropoasă, momentul tipic în care eroina îşi aminteşte o serie de întâmplări siropoase cu personajul principal masculin şi realizează că îl iubeşte. Boooooooring. Plus că mă enerva din cale afară modul în care vorbeau (în loc de limba japoneză standard, personajele vorbesc în dialectul Kansai). Aşa că am trecut peste. O săptămână mai târziu însă, la acelaşi Animax, am dat cu ochii de episodul 6….episodul „fatal”. Pentru că a inclus exact momentul cheie, în care Ea îi mărturiseşte lui dragostea, după multe chinuri, răzgândiri, bâlbâiri, secvenţe comice, obraji înroşiţi etc etc…şi…pang! Sfârşit. Sfârşitul episodului, adică. Evident că nu mi-a dat pace curiozitatea, voiam să ştiu ce o să mai urmeze, m-am decis că nu pot aştepta o săptămână întreagă ca să văd şi episodul 7, deci m-am apucat serios de anime.