După cum sugerează şi numele, Itazura na Kiss pluteşte periculos de aproape de graniţa siropoşeniilor. În plus, are o eroină total lipsită de mândrie, o grafică medie (din punctul meu de vedere), un erou destul de nesuferit şi, claie peste grămadă, e plin de tot felul de stereotipuri enervante. Dar cu toate astea, e un anime care m-a făcut să râd, cel puţin în primele 12 episoade:) După aia, doar am zâmbit 😛
Povestea e destul de tipică: ne aflăm la un liceu unde elevii sunt distribuiţi pe clase în funcţie de rezultatele lor la învăţătură – în Clasa A ajung întotdeauna elevii de top, în timp ce în Clasa F ajung mereu cei mai varză. Aihara Kotoko, din clasa F, este îndrăgostită până peste cap de Naoki Irie din Clasa A, băiatul care ia întotdeauna punctajul maxim la toate testele şi care, pe scurt, este considerat un geniu. Evident, asta nu e tot – pe lângă inteligenţa ieşită din comun, arată ca un fotomodel şi e un bun sportiv. Şi, cel mai important, e foarte arogant. Adunându-şi într-o zi tot curajul, Kotoko îi scrie o scrisoare de dragoste, însă Naoki o refuză din start. Ghinionul face ca în aceeaşi zi să aibă loc un cutremur de gradul 2 care … dărâmă casa cam precar construită a lui Kotoko. Un prieten al tatălui ei le oferă posibilitatea să se mute la el până când reuşesc să îşi reconstruiască casa. Şi…surpriză, Kotoko se trezeşte locuind în aceeaşi casă cu un Naoki cât se poate de răutăcios căruia nu îi convine nici cât negru sub unghie situaţia.
Din moment ce m-am uitat la Itazura na Kiss după Toradora!, nu am putut să nu încep să fac comparaţii. Sincer, al doilea e de departe preferatul meu, şi nu numai pentru că îmi plac mult mai mult personajele principale (atât Taiga, cât şi Ryuji mi-au fost muuuuuuuult mai simpatici decât Kotoko şi Naoki) ci şi pentru că în Toradora!, personajele sunt mult mai nuanţate şi evolueză mult mai credibil. Astfel, în afară de faptul că Taiga îşi dezvăluie treptat latura mai sensibilă şi se maturizează (asta ar fi fost de aşteptat până la urmă), de exemplu, nici până la ora actuală nu l-am înţeles pe Yuzaku (Kitamura), care mi s-a părut cel mai bizar din tot grupul de cinci şi total ieşit din tipare. Nici Ami nu rămâne cu totul fixată în tiparele tipului său de personaj (Hime-sama/ prinţesa), iar Minori e cu siguranţă altă ciudăţică şi face unele lucruri la care nu te-ai aştepta. În Itazura na Kiss în schimb, personajele sunt fixate bine de tot în stereotipurile lor, lipseşte flexibilitatea menţionată mai devreme. În plus, personajul principal feminin, Kotoko, ajunge să mă calce pe nervi de foarte multe ori, personajul principal masculin, Naoki, e un dezastru (tipul cool dus la extrem), iar stereotipurile în ceea ce priveşte raporturile masculin/feminin şi rolurile soţ/soţie dau de-a dreptul pe dinafară.
După comportamentul personajelor şi ideile conservatoare expuse (plus grafica semi-ciudăţică ce-mi aduce aminte de Ayashi no Ceres), aş fi crezut că anime-ul este mult mai vechi, dar conform Wikipedia, datează de abia din 2008. Ce-i drept, manga a rulat între 1991-1999, aşadar asta ar putea fi o explicaţie pentru modul în care sunt construite şi personajele, şi acţiunea.
Sincer, mi se pare că umorul e singurul care salvează anime-ul de la a fi o siropoşenie pe care n-aş putea să o urmăresc altfel. Kotoko e îndrăgostită până peste cap de Naoki – oki, asta am înţeles. Naoki e răutăcios cu ea de la începuturi şi nu o place – şi asta am înţeles. Evident, el va ajunge treptat să o placă pe ea – cât se poate de previzibil. Problema cea mai mare este că în majoritatea timpului, Kotoko nu face altceva decât să alerge după Naoki, în timp ce el o respinge constant. Iar jignirile lui (care, la început, nu sunt decât răutăţi) nu reuşesc să o determine pe fătuca noastră să aibă nici măcar ocazional reacţii ofensive: Kotoko continuă să suspine după el într-un mod cât se poate de obositor şi plictisitor.
Un punct interesant la Itazura na Kiss ar fi faptul că povestea nu se opreşte , în stil happy end clasic, la căsătoria celor doi protagonişti – de fapt, asta are loc destul de devreme, prin episodul 14. Din păcate, căsătoria marchează şi alunecarea din ce în ce mai rapidă a anime-ului către statutul de siropoşenie absolută, momentele de umor diminuându-se periculos în favoarea celor de dramă. După câteva episoade dramatico-zaharate, povestea se mai redresează niţeluş (probabil şi datorită îmbunătăţii personajului principal masculin), ajungând la un ultim episod (25) foarte simpatic şi haios.
Morala 1 a anime-ului ar fi, probabil, următoarea:
„Dacă eşti îndrăgostită de un tip până peste cap, nu te da bătută! Ignoră toate semnele lui că te urăşte şi, nu te da bătută! Orice ai face, nu te da bătută! Îţi respinge scrisoarea de dragoste? Şi ce dacă! Face mişto de tine cu toate ocaziile posibile? Şi ce dacă! Te face de râs în faţa unui întreg colectiv de colegi? Şi ce dacă! Se poartă urât în loc să fie politicos? Şi ce dacă! Ajunge să te ignore, şi declară că îi aduci ghinion? Şi ce dacă! Orice ai face, nu te da bătută! Până la urmă, o să cedeze nervos şi o să se îndrăgostească de tine!
P.S. Ajutorul viitoarei soacre creşte cu 80% şansele ca asta să se întâmple într-o perioadă de până la 5 ani.
P.P.S. Se aplică doar personajului principal.”
Morala 2:
„Dacă eşti îndrăgostit până peste cap de o tipă, şi tipa se regăseşte în citatul de mai sus, dă-te bătut, n-ai nicio şansă.”
14 comentarii
Comments feed for this article
octombrie 15, 2011 la 6:57 pm
Bianca
deci nu-mi vine sa cred inca un anime din lista mea de anime-uri vizionate….:) asta a fost intradevar un anime nostim cu niste intorsaturi de 360 de grade! Nu stiu cum se face dar pana akuma ai nimerit anime-uri pe care le-am vazut si eu…
P.S inka 2 recomandari pt tine Gosick si Witch Hunter Robin (nu stiu daca o sa-ti placa asa tare)
octombrie 15, 2011 la 9:44 pm
Adina
:)) Gosick are o grafica misto si o poveste interesanta, ma tenteaza foarte tare. Deocamdata m-am apucat insa de Legend of the Legendary Heores:) N-as zice nu nici la Witch Hunter Robin, desi grafica nu pare cine stie ce 😉
octombrie 16, 2011 la 6:50 pm
Bianca
mi-am adus aminte la un moment dat de Axis Power Hetalia. Este vorba despre pesonaje anime care intruchipeaza fiecare tara din lume. Am fost curioasa sa vad cum arata romania si ghici ce am gasit……
….un vampir foooarte dragut blond cu ochii rosii si palarioara. Partea nasola este ca ungaria (un personaj anime feminin foarte dragut….din punctul meu de vedere) il uraste :)) iar prusia este indragostit pana peste cap de ungaria, iar ungaria este indragostita de austria………e tare interesant , m-am distrat de minune cand am citit despre ei si le-am vazut imaginile:)))
vezi link-ul asta pt imagini
http://www.zerochan.net/Axis+Powers%3A+Hetalia%2CRomania
octombrie 16, 2011 la 7:40 pm
Adina
Foarte faine imaginile si da, recunosc, Romania e cat se poate de interesant(a) 😀 Am citit pe Wikipedia ca ar fi facut si un anime, te-ai uitat? 🙂
octombrie 17, 2011 la 1:56 pm
Bianca
inca nu am vazut anime-ul dar am sa incerc…..stau cam prost cu timpul liber 😦 da’ sper sa postezi tu ceva pe blog daca apuci sa-l vezi 🙂
octombrie 17, 2011 la 2:02 pm
Adina
Dap, dap, stiu exact cum e cu timpul liber si lipsa lui:)) Daca apuc sa ma uit la vreun episod (sau la toata seria, depinde daca imi place sau nu), dau de veste pe blog 😉
octombrie 20, 2011 la 12:47 pm
Maura
Salut,
Suntem o mica echipa de otaku entuziasti, care avem un mic proiect (momentan e pe la inceputuri), care consta in recenzii. Nu doar text, ci sub forma unui clip, cu dublaj al recenzii, cu imagini din ceea ce prezentam, etc.
Iti poti face o mica idee despre proiectul nostru aici:
http://turmentila.tk
Am dat peste site-ul tau, si imi place. Vrei sa te alaturi echipei? Sau macar o mica colaborare? :3 Am fi mai mult decat incantati sa avem printre noi un reviewer talentat ca tine. Ne-ar fi de mare ajutor si daca ne-ai da permisiunea sa folosim cateva review-uri deja existente, urmand a fi dublate si efectuat apoi un montaj video. Desigur, mereu mentionam contributia fiecaruia. Daca vrei, putem pune si un link la finalul video-ului cu site-ul tau, si e win-win. ^_^
Astept raspunsul tau. ^_^
octombrie 20, 2011 la 11:35 pm
Adina
@Maura – Hey:) Am aruncat un ochi pe site, e foarte tare proiectul vostru, nu cred ca am mai vazut ceva similar in Romania pana acum, desi numele site-ului e cam ciudatel:)). Va tin pumnii sa aveti succes in continuare:D Iti multumesc mult pentru aprecieri si pentru propunere, insa nu stiu in ce masura as fi un membru destoininc al echipei, pentru ca, din pacate, nu am timp intotdeauna sa urmaresc anime-uri si sa scriu despre ele. Insa mi-ar placea sa colaborez macar cu ceva, asa ca puteti prelua din review-urile existente pe blog-ul meu, cu rugamintea de a mentiona de fiecare data contributia mea si de a pune link la finalul video-ului, dupa cum ai sugerat si tu:) Sper sincer sa iasa ceva bun 😀
P.S. Ati castigat un cititor 🙂
octombrie 20, 2011 la 11:56 pm
Maura
Arigato ^_^
Ma bucur mult ca iti place micutul nostru proiect, si mai ales ca vrei sa participi. ^_^ Facem tot posibilul sa evoluam de la o saptamana la alta (facem un review pe saptamana, mai putin in saptamanile ghinioniste, happened only once).
Ramane atunci sa ne punem pe treaba, si sa iti aratam ce iese 😀
Erm, one more thing…un id de mess, un e-mail, cont de facebook, sau ceva, pe langa site-ul tau minunat, unde te pot contacta ? :3
octombrie 21, 2011 la 5:52 pm
Adina
@Maura – hei, tocmai ti-am dat add pe mess 🙂 Am scris si cine sunt in prezentare ca sa nu ma confunzi cu vreun virus, ca am un id de mess mai ciudat 😀 (si ti-am editat comentariul ca sa nu apara adresa ta de e-mail:) )
octombrie 22, 2011 la 10:49 am
Maura
Super, ti-am dat accept la add 😀
decembrie 10, 2011 la 8:17 pm
mihaela
hehe , dupa acest anime a fost facut si un serial numit Playful kiss ( numit si mischievous kiss ) ;)) desi , dupa cum bine ai spus si tu , este o siroposenie eu am rezistat pana la capat si chiar il recomand si la alte persoane cu conditia sa nu uite ca e doar un serial si ca astfel de lucruri nu se intampla in viata reala 🙂
decembrie 10, 2011 la 8:31 pm
Adina
Hei, Mihaela:) E Vorba de serialul coreean, nu? Eu personal nu l-am urmarit, dar am apucat sa zaresc din intamplare cateva secvente. Sincer, cred ca a fost mai dragut ca anime-ul – cel putin, Naoki (nu stiu ce nume a avut in serial) parea mult mai de treaba decat in desen. Muuuuult mai putin nesuferit 😀 Sau doar mi s-a parut? 🙂
decembrie 10, 2011 la 9:57 pm
mihaela
Nu , nu ti s-a parut .Daca as fi sincera , adevaratul motiv pentru care mi-a placut serialul atat de mult este Baek Seung Jo ( Kim Hyun Joong ) – este genul de baiat de care m-as indragosti si eu :)) . Oricum nu pot sa fac o comparatie intre serial si anime pentru ca pe cel din urma nu l-am vazut 🙂