a_shadow_in_summer_cover„You know, don’t you, that andat are only ideas. Concepts translated into a form that includes volition. The work of the poet is to include all those features which the idea itself doesn’t carry.” (A Shadow in Summer)

Prin A Shadow in Summer a bătut încă de la început un aer asiatic, chiar din primele pagini ale Prologului apăsător, care se desfăşoară între zidurile reci ale unei şcoli mohorâte. Şi îl păstrează chiar şi după ce povestea ajunge la exoticul şi bogatul oraş Saraykeht de pe malul oceanului. Că a fost doar impresia mea sau o intenţie a autorului, nu mai contează – primul volum din seria Long Price Quartet a lui Daniel Abraham e o bucăţică bună de fantasy căreia i-ar mai fi lipsit doar câteva elemente ca să ajungă „excelentă”.

În oraşele Khaiem-ului, poeţii sunt cei care pot folosi puterea unui andat: prin voinţă şi gândurile potrivite, pot „captura”, pentru o vreme, o formă a unui spirit care se va supune atât timp cât poetul îl va putea controla.

Maati este un ucenic trimis în grija lui Heshai-kvo, marele poet al Saraykhet-ului, cel care îl controlează pe Seedless, unul dintre andaţi. Cu ajutorul puterilor lui Seedless, Saraykhet este un oraş prosper, iar Khai-ul, conducătorul oraşului, deţine controlul asupra industriei bumbacului şi asupra bogăţiilor oraşului. Însă bogăţia atrage invidia, iar duşmanii au câteva intrigi puse la cale…

A Shadow in Summer – Punctele tari:

„Japanese style” – atmosfera cu iz asiatic, pentru mine o noutate într-un roman fantasy, înseamnă dintr-o dată „altceva”. Dacă peste ea se adaugă şi un sistem magic nou cu o idee originală în spate, e cât se poate de bine😀;

Prologul – spre deosebire de anime-uri, o carte care începe bine chiar o ţine aşa tot drumul. Prologul din romanul lui Daniel Abraham promite multe pentru întreaga serie, chiar dacă, pentru o vreme, pare complet rupt de restul capitolelor;

Personajele – eroii ultra-buni şi perfecţi s-au luat de mână cu răufăcătorii ultra-răi şi diabolici şi au cam zburat din paginile romanelor fantasy serioase. Trend-ul general e vestita zonă „gri”, iar Abraham nu duce deloc lipsă de protagonişti care iau decizii greşite şi sunt supuşi îndoielilor, cărora nu le merge totul conform planului şi pe care nu îi salvează o răsucire miraculoasă de soartă. De unii ajungă să îţi placă, de alţii nu, pe unii îi înţelegi, pe alţii îi compătimeşti, iar unii sunt fascinanţi. În plus, prin Amat Kyaan, autorul încearcă să contruiască o voce feminină puternică într-o lume în care puterea magică (şi cea politică) poate fi deţinută doar de bărbaţi. Chiar dacă încă mai sunt câteva goluri prin caracterizarea personajelor (se poate şi mai bine de atât), Otah, Maati, Amat şi Liat (exact în această ordine) au potenţial. Ca să nu mai vorbesc de …

– Seedless – cel mai interesant personaj este, de departe, andatul însuşi – prin perfecţiunea lui fizică, natura sa duală şi condiţia paradoxală de fiinţă cu puteri extraordinare, supusă însă complet unui om care „i-a dat formă”. Dacă Seedless ar fi fost o simplă fiinţă diabolică şi plină de ură, al cărui singur scop este să scape din scalvia impusă, nu ar fi atras simpatia nimănui, şi cu atât mai puţin a mea. Însă relaţia pe care o dezvoltă treptat cu Maati îi adaugă o dimensiune umană şi îl transformă într-un antierou fascinant.

Punctele slabe:

– Lipseşte ceva – Dacă aş putea pune punctul pe „i”, aş face-o în loc să arunc cu propoziţii fade de genul „lipseşte ceva, dar nu ştiu ce”. Ăsta e însă sentimentul general – sare, piper sau ceva mai multe pasaje de descriere/ caracterizare de personaj, oricum ar fi, A Shadow in Summer pare relativ incompletă. De exemplu, aş zice că nu sunt suficiente „paragrafe – cărămizi” de creare a lumii şi background-ul e doar schiţat – ori asta, ori m-am obişnuit eu prea tare cu „mamuţi” în stilul „Wheel of time” sau „Stormlight Archive„. Dacă în unele cazuri (Abercrombie, de exemplu) nu se simte nevoia dezvoltării acestui aspect, aici, Abraham cred că mai are de lucru. În plus, povestea pare „unidimensională”, pentru că, în ciuda intrigilor care implică naţiunile din exteriorul „oraşelor verii”, accentul este pus pe problemele minore ale celor patru personaje principale, fără a se aduce, cumva, şi o privire dintr-un alt unghi. Totul se desfăşoară la nivelul problemelor individuale ale fiecăruia, ceea ce izolează cumva personajele de lumea construită. Te simţi, laolaltă cu ele, izolat de resul lumii, care devine neinteresantă. Ştii că există nişte intrigi, dar nu ştii care ar putea fi acestea şi nici măcar nu ai indicii de care să te poţi lega;

Şi totuşi…

A Shadow in Summer mi-a plăcut mult. Seria are cu siguranţă potenţial şi îşi găseşte propriul loc în lumea fantasy de astăzi. În plus, Daniel Abraham e un autor recomandat de… George R.R. Martin însuşi:)