You are currently browsing the category archive for the ‘Nuanţe japoneze animate (anime)’ category.

vlcsnap-2014-11-16-20h49m01s219Din când în când, îmi aduc aminte că japonezii nu au câteodată nicio reţinere în a face o mare varză din diverse elemente fără legătură unele cu altele (de obicei preluate din cultura occidentală): le iau de-a valma, le toacă mărunt şi le amestecă într-o salată asortată, născocind încă o ciudăţenie:) „Makai Ouji” („Devils and Realist”) e un exemplu perfect de anime cu o poveste al naibii de bizară, care nu are niciun sens dacă te apuci să i-o povesteşti cuiva… sau dacă pur şi simplu o pui în cuvinte.

Makai-Ouji-2Nu mă credeţi? În Anglia epocii victoriene, tânărul artistocrat William Twining, cunoscut pentru descendenţa sa (mai mult decât) nobilă şi pentru geniul său ieşit din comun, dar şi pentru ateismul său de neclintit şi încrederea deplină doar în fapte ştiinţifice, află că unchiul său a pierdut toată averea familiei. Ajuns în pivniţa locuinţei sale în căutarea unei noi surse de venit pentru a-şi plăti mai departe şcoala (cu tot realismul lui, se pare că încă mai spera la vreo uşă secretă cu nişte comori în spatele ei – de aici şi motivul bâjbâirii prin subsoluri), William îl invocă din greşeală pe demonul Dantalion, care îl pune rapid la curent cu două lucruri: 1. el, William, este cel care poate decide cine va fi numit noul conducător al Iadului şi 2. el, Dantalion, vrea să fie numit în funcţie. Evident, William, un realist până în măduva oaselor, nu crede o iotă din poveste nici atunci când e transportat, din greşeală, în casa lui Dantalion din Iad şi este atacat de un alt demon care candidează la acelaşi post… Citește restul acestei intrări »

vlcsnap-2014-11-15-19h05m59s114„Akatsuki no Yona” (Yona of the Dawn” ,  anime title – The girl standing in the blush of dawn)  e o surpriză plăcută a sezonului anime din această toamnă, fără a avea prea multe pretenţii. De fapt, e un anime care foloseşte câteva reţete obişnuite, doar că se bazează pe niscaiva inspiraţie coreeană şi beneficiază de o grafică faină. Cea mai mare surpriză vine din faptul că serialul pare să devină din ce în ce mai bun pe măsură ce trec episoadele (plănuiam să-l abandonez, pentru că lucrurile intraseră într-o rutină obositoare, însă după episoadele 5 şi 6 m-am răzgândit). Citește restul acestei intrări »

Nu ştiu ce ar trebui să fie mai îngrijorător: eroina în costum de baie sau ursul panda vorbitor...

Nu ştiu ce ar trebui să fie mai îngrijorător: eroina în costum de baie sau ursul panda vorbitor…

Gatchaman Crowds ar fi trebuit să facă parte din categoria din3încercări, dar n-am rezistat să urmăresc mai mult de 10 minute (nici măcar un episod întreg, ce să mai zic de 3!!!). Nu îmi aduc aminte ce anume mi-a atras atenţia la anime-ul ăsta de a ajuns pe lista mea „de văzut”, dar oricum nu mai contează, acum e în categoria „de abandonat fără regrete”. Sunt sigură că are fanii lui, pe undeva. Pe mine grafica (şi lipsa de fluiditate a mişcărilor) m-a sâcâit din primele secunde. La asta s-a adăugat cu brio un personaj feminin cât se poate de enervant şi gălăgios, plus nişte costume  robotice care mă trimit cu gândul la Power Rangers şi un personaj masculin lipsit de orice farmec. Citește restul acestei intrări »

Dragostea pluteşte în aer...

Dragostea pluteşte în aer…

De obicei am foarte puţină răbdare pentru romance-urile cu triunghiuri (sau încercări ale respectivei forme geometrice) amoroase, fie ele school-life sau nu, dar din când în când, mai apare câte o serie care explodează din tipare şi îmi anulează plictiseala 🙂 Nu că Nisekoi n-ar avea partea lui de clişee, dar e haios şi simpatic într-atât încât să fi vizionat deja cele şase episoade apărute şi să le aştept nerăbdătoare pe restul.

Ichijou Raku, unicul fiu şi moştenitor al şefului unei familii de yakuza, încearcă să ducă o viaţă de licean normal. Dar, pe lângă complicaţiile familiale, mai are două preocupări sufleteşti: o promisiune pe care a făcut-o în urmă cu 10 ani unei fete al cărei chip nu şi-l mai aminteşte, precum şi iubirea secretă pentru colega lui de clasă, Onodera Kosaki. Însă existenţa lui e pe cale să se complice şi mai mult, odată cu apariţia lui Chitoge Kirisaki, o elevă nouă cu care nu pierde niciun moment de a ajunge la cuţite. Şi, pentru a pune capac întregii situaţii, nu numai că Chitoge e, la rândul ei, fiica şefului unui clan rival, dar, pentru a împiedica un război iminent între membrii celor două clanuri, el şi Chitoge trebuie să se prefacă…îndrăgostiţi până peste cap. Citește restul acestei intrări »

nobunaga1Din3încercări – pentru că s-au adunat prea multe anime-uri pe care îmi doresc să le văd, pentru că nu ştiu de unde să încep cu ele, pentru că le uit şi mi le readuc aminte peste luni bune… am pus piciorul în prag. O iau dintr-un capăt oarecare şi-mi croiesc drum prin serii, urmărind câte trei episoade din fiecare – dacă mă prind în jocul lor, le urmăresc până la capăt de drum. Iar de nu m-au convins, le flutur din batistă de pe peronul gării. Dar tuturor le dedic câteva vorbe pe blog.

nobunagaLumea e împărţită între două planete: Steaua de Vest şi Steaua de Est. În Steaua de Est, Oda Nobunaga, alături de Hideyoshi şi Mitsuhide sunt martorii unui atac fulger al războinicilor vecini: o infanterie de peste 600 de oameni şi 30 de roboţi giganţi. Pe cealaltă planetă, Steaua de Vest, Jeanne Kaguya d’Arc cea posedată de demoni, adicătelea Ioana d’Arc, îl întâneşte pe Leondardo da Vinci, aflat în slujba regelui Arthur, care-i propune să-şi urmeze visul profetic. Aşadar, Ioana d’Arc şi Leonardo da Vinci pornesc într-o călătorie spre Steaua de Est cu o navă spaţială cu pânze condusă de amiralul Magellan. Dintr-o dată, vocea Profeţiei îi spune Ioanei că trebuie să plece, aşa că ea şi da Vinci fură o navă şi evadează, îndreptându-se cu viteză spre pământ. Iar Magellan strigă, de la timonă,  „să îi aduceţi înapoi vii sau morţi!”.

Pentru că nu aş fi putut să inventez toate astea nici sub influenţa alcoolului, îmi permit să precizez: Nobunaga the Fool este de departe cel mai bizar şi absurd anime cu elemente istorice pe care l-am văzut în viaţa mea. Şi am pus ochii pe destule ciudăţenii de-a lungul vremurilor, vă zic. Citește restul acestei intrări »

kure_naiDacă vrei un anime scurt cu o poveste relativ interesantă, dar o dezvoltare foarte lentă a acţiunii, cu secvenţe adorabile care te vor face să zâmbeşti, dar şi cu foarte multe momente bizare care te vor face să te întrebi la ce naiba te uiţi, un pic supranatural, un pic amuzant, un pic dramatic, un pic ciudăţel… atunci Kure-nai e cea mai bună recomandare.

Nu ştiu sigur în ce gen se poate încadra Kure-nai (fără să trişez şi să trag cu ochiul pe MyAnimeList, adică), pentru că: numărul de personaje feminine raportat la personajul principal masculin sugerează un harem, încetineala de melc a derulării poveştii l-ar defini drept slice of life, elementele supranaturale l-ar băga probabil la.. fantasy(?), scenele de luptă ar sugera totuşi un pic de acţiune… Ah, nu mai contează. Pe scurt, Kurenai Shinkurou, un adolescent cu un trecut tragic, elev de liceu ziua, mediator în slujba unei cunoscute mediatoare de conflicte, Benika, devine bodyguard-ul unei fetiţe de şapte ani, Kuhoin Murasaki. Provenită dintr-o familie cu tradiţii extrem de bizare (de-a dreptul anormale, după cum ţine să ne şocheze/înspăimânte/dezguste finalul), Murasaki este salvată de Benika, urmând ultima dorinţă a mamei ei. Shinkurou acceptă să o protejeze şi, în acelaşi timp, să îi ofere posibilitatea de a duce o viaţă normală . Citește restul acestei intrări »

8055412098_c9d5772373_oCăutam de mult un anime bun de acţiune, care să mai aibă şi ceva dincolo de confruntări fizice între personaje care mai decare mai puternice (a se citi cafteală). Îl găsisem şi-l începusem pe K (cunoscut şi ca Project K) de acum destulă vreme, de când era ongoing, dar pentru că apărea o dată pe săptămână şi pentru că atenţia mea era împărţită în multe-multe locuri, am abandonat pe la episodul 8. Nu-l uitasem, iar zilele astea s-a făcut momentul să-mi închei socotelile cu el.

Pe scurt, să-l reiau şi să-l văd cap-coadă (în ritmul meu, nu într-o agonie săptămânală în care secvenţele statice păreau cu adevărat o pierdere chinuitoare de minute, dar care, la o vizionare în pas alert, s-au potrivit perfect în peisaj) a fost o idee super bună (yaaay, felicitări mie:).

Acum vine partea mai grea… Ştiu că oricât aş scrie cuvinte înţepenite pe o pagină, tot nu pot să redau exact tot ce mi-a plăcut (la acest anime în particular, dar afirmaţia e valabilă pentru orice serial animat/ carte). Promit că încerc. Citește restul acestei intrări »

suisei_no_gargantia_Suisei no Gargantia (Gargantia on the Verdurous Planet) e un frumos anime SF, cu accente mecha şi un feeling uşor „steampunk”, a cărui acţiune se desfăşoară în viitorul îndepărtat al omenirii. O catastrofă de proporţii a determinat oamenii să caute refugiu în spaţiu, pe alte planete, formând ceea ce acum poartă numele de Alianţă Galactică. Tehnologia a permis dezvoltarea unor maşinării inteligente – roboţi de luptă/ armuri (le spuneţi cum vreţi, numele lor original e Machine Caliber) care pot interacţiona liber cu piloţii lor, aceştia fiind arma secretă folosită în războiul disperat împotriva unei rase extraterestre, Hideauze, de înfrângerea cărora depinde supravieţuirea civilizaţiei umane.

suisei_no_gargantiaÎntr-o misiune decisivă care se transformă într-o retragere haotică, soldatul Ledo şi Chamber, Machine Caliber-ul pe care îl pilotează, sunt aruncaţi într-o gaură de vierme şi călătoresc la întâmplare prin spaţiu, ajungând într-un final pe Pământ.  Ledo descoperă că Terra, planeta de origine a omenirii, despre care se credea că e doar un mit sau că a fost complet distrusă, există cu adevărat, şi este populată de „primitivi”: deşi uscatul a fost înghiţit de ape şi planeta a devenit un imens ocean, oamenii rămaşi în urmă au găsit o cale de a supravieţui şi trăiesc pe corăbii uriaşe, grupaţi în flote care cutreieră curenţii oceanici. Citește restul acestei intrări »

daily_livesCauţi o comedie care să te facă să râzi până aluneci de pe scaun? (oki, prea puţin plauzibil la vârsta la care deja poţi citi asta, dar aşa ar suna expresia). Sau, cel puţin, până când te dor muşchii stomacului şi nu mai poţi să-ţi ştergi lacrimile şi din când încând începi să râzi isteric pentru că îţi aduci aminte tam-nesam de vreo scenă? Ei bine, atunci trebuie să arunci un ochi la Danshi Koukousei no Nichijou (Daily Lives of Highschool Boys). După cum sugerează şi numele, anime-ul are în centru viaţa cât se poate de normală a trei liceeni – Tadakuni, Hidenori Tabata şi Tanaka Yoshitake pe numele lor, cu toţii elevi în cadrul liceului de băieţi Sanada North.

Desenul e un „slice of life” care se ţine întru totul de numele genului: nu există aventuri extraordinare şi nici măcar o intrigă complexă, iar episoadele sunt formate din foarte obişnuite, dar extrem de amuzante, momente din existenţa cât se poate de comună a celor trei. Precum părerile despre obiectul vestimentar numit „fustă”. Sau mici scenete puse la cale în camera lui Tadakuni. Sau concursul de poveşti de groază. Sau o seară pe malul râului, când să fii un băiat singur poate isca o situaţie socială cel puţin bizară. Citește restul acestei intrări »

Un demon şi un erou

Un demon şi un erou

„- Calm down, Emilia. You’re acting more pathetic than heroic.

– Like you’re the one to talk, Alsiel. What the hell was up with that empty fridge? Why don’t you plan your purchases out properly? Some resourceful general you are!” (Hataraku Maou-sama, episodul 3)

Overlord Satan, Regele Demonilor din Ente Isla, îşi trimite cei patru generali să atace şi să cucerească cele patru continente ale oamenilor. Războiul cuprinde întreaga lume, însă oamenii nu se dovedesc neajutoraţi – de partea lor luptă Eroul Emilia, care reuşeşte să ajungă în castelul de pe Ente Isla şi e gata să-l distrugă pentru totdeauna pe Regele Demon. În ultima clipă însă, Maou, alături de generalul său Alsiel, scapă printr-un portal, jurând că se va răzbuna. Ajunşi în Japonia contemporană, unde magia nu există,  Maou şi Alsiel se trezesc cu o înfăţişare cât se poate de umană şi cu puterile magice pe ducă. În căutarea unei metode de a se întoarce acasă, cei doi trebuie să se adapteze noii societăţi umane şi să facă faţă problemelor destul de comune: să-şi găsească o casă şi să câştige nişte bani ca să nu moară de foame. Aşa că marele Rege al Demonilor, acum sub numele de Sadao Maou, se angajează part-time la McRonald’s. Şi între doi burgeri învârtiţi la microunde, Maou plănuieşte să cucerească şi Japonia… dar mai întâi, să devină angajatul lunii. Citește restul acestei intrări »

Premiul Most Wanted Blog pe luna decembrie

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 83 de urmăritori

Goodreads

August 2017
L M M M V S D
« Ian    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031