Seria Lightbringer, volumul 1: The Black Prism – Brent Weeks

Într-un efort supraomenesc de ma reîntoarce la blog, într-o formă sau alta, după multe multe luni în care l-am lăsat complet în paragină, încerc să îmi adun gândurile. Am destule review-uri lăsate în aer, iar impresiile despre Stormlight 2 sunt încă într-o formă nefinalizată, abandonată în adâncimile Google Drive-ului.

Până una alta, am terminat primul volum din seria „Lightbringer” a lui Brent Weeks, „The Black Prism”.

Words of Radiance s-a lansat oficial

Astăzi, 4 martie 2014, Words of Radiance (al doilea volum al seriei epic fantasy The Stormlight Archive) s-a lansat oficial în Statele Unite ale Americii. Varianta hardcover, apărută la editura Tor, are 1088 de pagini şi e cam aşa de mare.

Pentru fanii agitaţi (ca mine) care jinduiesc după carte (dar mai trebuie să aştepte), pe lângă capitolele disponibile online puse la bătaie de Tor mai există o ultimă surpriză: o bucăţică din capitolul 7, în variantă de audiobook. Atenţie, conţine un SPOILER uriaş pentru roman. (offtopic: ştiam eu de ce am stat departe de audiobook-uri până acum…).

Pentru cei care vor să cedeze nervos, un review fără spoilers al unui cititor Beta al romanului – niciodată nu m-a determinat un review să vreau să citesc o carte în asemenea hal… Şi să îmi trezească nişte fiori de spaimă fără să spună, de fapt, nimic concret.

Nu în ultimul rând, un articol al lui Brandon Sanderson însuşi, în care vorbeşte despre genul epic fantasy şi despre ce îşi doreşte să realizeze prin The Stormlight Archive.

Surse foto:www.tor.com

Steelheart – Brandon Sanderson loveşte din nou

There are no good Epics. None of them protect us. Power corrupts, and absolute power corrupts absolutely. We live with them. We try to exist despite them. Once the Capitulation Act was passed, most people stopped fighting. In some areas of what we now call the Fractured States, the old government is still marginally in control. They let the Epics do as they please, and try to continue as a broken society. Most places are chaos, though, with no law at all. (Steelheart, Brandon Sanderson)

Dacă oamenii ar dobândi puteri supranaturale, ne-am aştepta să fie, măcar o parte din ei, supereroii din benzile desenate şi cărţile pe care le citim. Dar dacă, de fapt, ar deveni cu toţii nişte monştri încrezuţi, „the villains” ai fiecărei poveşti, şi printre ei n-ar exista niciun erou care să salveze lumea? Aceştia sunt Epicii (the Epics) din viitorul distopic creat de Brandon Sanderson în romanul său (young adult) Steelheart: cei care au câştigat puteri inexplicabile şi, încetul cu încetul, au ucis, au distrus şi şi-au împărţit lumea. Iar niciunul dintre ei nu a devenit Erou.

„Lift” – Un capitol din „Words of Radiance”

Toată lumea aşteaptă luna martie pentru că vine primăvara, numai fanii disperaţi ai seriei Stormlight Archives o aşteaptă pentru că apare volumul al doilea, Words of Radiance (sper să vă ţineţi de cuvânt cu 4 martie ăsta, oameni buni).

Între timp, pentru cei care au o jumătate de oră la dispoziţie şi vor să şi-o petreacă citind ceva bun, pe site-ul Tor.com există un prim capitol din Words of Radiance, absolut spoiler-free, numit Lift. În centru se află un personaj nou nouţ, o hoaţă de doar 13 ani pe nume Lift, cu nişte abilităţi mai mult decât interesante.

Deşi stilul mi s-a părut foarte young-adultish (dar se potriveşte personajului), capitolaşul mi-a adus aminte de ce îl iubesc pe Sanderson:)

Şi-n încheiere, un citat rătăcit:

„Lift didn’t like their type. Thieving shouldn’t leave bodies. Leaving bodies was easy. There was no challenge to it if you could just kill anyone who spotted you.”

Merry Christmas!

UPDATE: Tor ne face o surpriză şi ne oferă în avanpremieră şi:

– prologul plus capitolele 1 şi 2

– capitolele 3, 4 şi 5

– capitolele 6, 8 si 9

– capitolele 10, 12, 14 şi un interludiu

The Way of Kings – adunătură de citate

Din când în când, mă mai apucă dorul de The Way of Kings şi mai trag cu ochiul la veşti despre când va apărea volumul 2 (Words of Radiance – programat cândva la sfârşitul acestui an).

Până una alta însă, adunasem încă de atunci nişte citate pe care am tot vrut să le postez. Aşa că iată-le, într-o seară în care aş reciti prima carte din The Stormlight Archives, dacă n-aş fi prinsă fără scăpare în universul Vorkosigan. Le-am combinat cu o serie de ilustraţii din roman, doar pentru efect (toate fotografiile-s de găsit aici).

***

„The body needs many different foods to remain healthy. And the mind needs many different ideas to remain sharp.” (The Way of Kings, vol 1, pp. 138-139)

„But you’ll always find people telling stories about supposedly better days. (…) We remember the good times and the bad ones, forgetting that most times are neither good, nor bad. They just are.” (vol 1, p. 343)

A Memory of Light – volumul 14 din seria „Roata timpului”

The wind blew southward, through knotted forests, over shimmering plains and toward lands unexplored. This wind, it was not the ending. There are no endings, and never will be endings, to the turning of the Wheel of Time. But it was an ending.

S-a terminat. Dintr-o dată, pur şi simplu, s-a pus Punctul de la sfârşitul ultimului paragraf, de pe ultima pagină, din ultimul capitol al ultimului roman. Şi s-a lăsat liniştea, cumva, peste cele 14 volume din seria „Roata timpului”. E ciudat, să simţi golul unei cărţi terminate, să nu-ţi vină să crezi că ai ajuns la sfârşit după atât de mult timp. E un sentiment cunoscut, care apare doar după o lectură extraordinară – fericirea unui final, combinată cu tristeţea aceluiaşi final şi cu o părere că nu o să mai găseşti niciodată o carte atât de reuşită, urmată de mai multe zile în care nu mai vrei să citeşti nimic, pentru că încă trăieşti în lumea cărţii terminate. A Memory of Light a însemnat sfârşitul unei saga ce a durat, în timpul real, al nostru – muritorii de rând – peste 20 de ani.

Şi a fost un final rapid, ca o hârtie mâncată de flăcări.

[o, voi, fani înfocaţi ai seriei „Roata timpului”, puteţi continua cu încredere, am păstrat review-ul spoilers free]

The Emperor’s Soul – Brandon Sanderson

The Emperor’s Soul – bună povestea domnului Sanderson! Bună, domn’e! Nici nu mă mai surprinde când e vorba de el:) Nu pot decât să îmi doresc să scrie cât mai multe opere literare, despre orice vrea, pentru că orice idee are, e bine venită şi ajunge genial de interesantă. Probabil că l-aş citi pe omul ăsta şi dacă ar scrie eseuri: sunt sigură că ar descoperi o magie cu nuanţă ştiinţifică despre care să filozofeze în eseul respectiv şi ar transforma totul într-un bestseller, pe care media l-ar promova drept „primul eseu besteller din lume, vândut în mii de exemplare şi tradus în paişpe mii de limbi ”.

Ok, probabil că exagerez puţin mai mult, la urma urmelor, Brandon Sanderson nu este singurul autor de fantasy talentat şi cu siguranţă nu este neapărat şi cel mai apreciat sau cel mai cunoscut. Dar are un dar extraordinar de a aduce o originalitate „luminoasă” în cărţile lui. E şi cazul lui The Emperor’s Soul, o novella micuţă (nu ştiu sigur care e termenul exact în română, cu siguranţă „nuvelă” nu e…), dar captivantă în felul ei. Ce-i drept, nu m-a convins chiar din primul paragraf, am mai avut nevoie de câtva pagini. După primul sfert de carte, deja eram fascinată, după prima jumătate începusem să calculez cât mai am până la final, iar după a doua jumătate am început să mă smiorcăi intern pentru că o terminasem. Adică, domnule Sanderson, lucrurile au devenit mult prea bune ca să rămână aşa! The Emperor’s Soul chiar merită o continuare şi nu ar trebui abandonată ca proiect de sine stătător! Eu sunt un cititor care vrea să ştie mai multe! Aş putea sugera, eventual, o trilogie (măcar) cu nişte volume serioase, minim 700 de pagini fiecare? Dar nu înainte de a termina măcar încă vreo două-trei volume din Stormlight Archives! Eventual în paralel…

8 ianuarie 2013 – lansarea ultimului volum din seria „Roata timpului”

Ceea ce încă nu îmi vine să cred că se întâmplă… Ultimul volum din saga „Roata timpului”, al 14-lea, lansat în sfârşit oficial astăzi, după aproape 20 de ani (nu pot decât să mă bucur că nu am descoperit seria PREA devreme – şi aşa mi s-a părut că am aşteptat mult prea mult…).

The Memory of Light promite 909 pagini şi finalul aventurii, sub scriitura lui Brandon Sanderson care a avut ca repere notiţele originale ale lui Robert Jordan şi ultimul capitol scris integral de autor înainte să moară. Nu mai rămâne deocamdată nimic de zis, doar de citit…

P.S. Desigur, vorbesc despre lansarea oficială a cărţii în limba engleză. La cum se mişcă Rao (editura „de abia” a lansat volumul 5), probabil că vor mai fi de aşteptat încă 20 de ani pentru traducerea în română…

Legion – Brandon Sanderson

„I didn’t know what would happen if one of my hallucinations shot me. How would my mind interpret that? Undoubtedly, there were a dozen psychologists who’d want to write a paper on it. I wasn’t inclined to give them the opportunity.” (Brandon Sanderson, Legion)

„It’s strange, the way the mind can change perception.”

“To be both a scientist and religious is to create an uneasy truce within a man,” Tobias said. “At the heart of science is accepting only that truth which can be proven. At the heart of faith is to define Truth, at its core, as being unprovable. Razon is a brave man because of what he is doing. Regardless of his discovery, one of two things he holds very dear will be upended.”

„A man seeking to meld science and faith, the first person—perhaps in the history of mankind—to actually find a way to apply science to the ultimate truths of religion. I find that noble.”

Brandon Sanderson reuşeşte de fiecare dată să mai scoată câte un as din mâneca lui infinită cu idei magice de pus pe hârtie. Toate cărţile semnate de el pe care le-a citit până acum mi-au plăcut, fără excepţie (cu grade uşor diferite de intensitate, ce-i drept, dar pe bune că nu are importanţă – până la urmă, toate aveau scânteia aia de originalitate pe care ţi-o doreşti ca cititor fantasy… şi nu numai). Culmea e că nu mă aşteptam la cine ştie ce de la nuvela lui recentă „Legion”. Meh, mi-am zis eu, o povestire mică şi amărâtă n-are cum să fie la fel de tare ca un roman. Nu?

The Way of Kings – Brandon Sanderson

Speak again the ancient oaths,

Life before death.
Strength before weakness.
Journey before destination.

and return to men the Shards they once bore. The Knights Radiant must stand again.

Super. Super. Super. Super. Super. Super. Cartea asta a fost super. Genială. Fantastică (în toate sensurile). Dar probabil că n-ar fi prea de ajutor nimănui dacă m-aș limita la un șir neîntrerupt de laude despre The Way of Kings, noua serie fantasy a lui Brandon Sanderson, așa-i? Dar hai să ne prefacem că asta ar fi recenzia scurtă: un roman extraordinar, pe care îl voi reciti probabil de mă voi plictisi până o să apară continuarea, al naibii de original, cu personaje complexe cărora ajungi să le ții partea (evident – oricum eu mereu ajung să empatizez cu eroii, orice ar fi), cu poveste care pornește de la ideea Bine versus Rău, dar care ajunge să se joace cu ambele noțiuni… un epic fantasy cu adevărat epic.

Şi acum recenzia cea lungă…

Roshar este o lume de piatră și furtună. Plantele, fauna și civilizațiile s-au adaptat unui climat schimbător, în care anotimpurile țin câteva săptămâni și în care furtuni extrem de puternice mătură pământul. Iar războaiele macină provinciile. Și cele mai râvnite arme, dorite de prinţi, regi și oameni de rând deopotrivă, sunt săbiile și armurile Cavalerilor din vechime – Shardblades și Shardplates.