You are currently browsing the tag archive for the ‘Nemira’ tag.

alfabetJocurile copilariei? Nici macar nu s-au terminat. Jocurile de adult nici macar nu exista. Totul nu-i decat o mare pacaleala, ca-ntr-un 1 aprilie care nu se mai termina, pentru ca la sfarsit, nimeni nu-ti zice „Haaaa! Era o glumaaaaa! Hai sa ne intoarcem de unde am plecat”. Nu. Intr-o zi, Viata vine la tine si-ti spune: „Tadaaaaaa, felicitari! De astazi esti Adult, cu acte cu tot!” Si-ti pune in brate o Diploma de Maturitate, semnata si stampilata, iar tu ramai cu ea in mana, disperat. Nu stii ce trebuie sa faci mai departe. Si nu e nici macar simbolica, Diploma asta, nuuuu, e periculoasa si acaparatoare: iti ia papusile si timpul petrecut stand degeaba la desene animate, iti ia hainele traznite si coditele din par, caci esti prea mare ca sa le mai porti. Isi intinde bratele peste tot si tu nu poti sa te aperi, te inghionteste si te indeamna sa treci toti anii de pana atunci intr-o amintire. Citește restul acestei intrări »

Reclame

UPDATE (30 iunie 2012)

Trecând astăzi pe lângă o librărie, am văzut pe uşă un afiş cu un dragon verde şi m-a lovit brusc – apare în sfârşit Eragon 4?? Atât de repede?! Uluitor!? Cum site-ul raobooks.com pare să fie în pană de ceva vreme (am mai încercat să intru pe pagină mai demult şi încă de pe atunci dădea erori), a trebuit să fac nişte mici investigaţii. Şi am aflat că: pe 25 iunie s-a lansat oficial şi la noi Eragon 4  (adică al patrulea volum din seria Eragon, Moştenirea). Conform unui anunţ promo de pe pagina de Facebook a celor de la Rao, preţul oficial este de 59,99 lei.

La nivel planetar…

8 noiembrie (2011) a fost data oficială de lansare a volumului 4 din trilo..ăăă..ahem, saga Eragon: Inheritance (în limba engleză, desigur). Avem dragon verde pe copertă şi eu, cel puţin, sunt curioasă cum se va termina totul, mai ales că sunt multe (MULTE) de rezolvat în acest ultim roman din serie. Să sperăm că cele 849 de pagini au fost suficiente. Chiar dacă nu a strălucit neapărat prin compoziţie şi exprimare (se simte tinereţea autorului), seria a fost ok. Rao nu zice nimic concret de data de lansare în România, dar oricum, Rao nu zice în general nimic de multe lucruri.

Mulţumită newsletter-ului Goodreads.com, am aflat că s-a lansat luna asta şi a patra carte din seria Mistborn, The Alloy of Law. La cât de mult mi-a plăcut trilogia şi la cât de bine scrie Brandon Sanderson, deja sunt mega entuziasmată. Am niţele dubii legate de atmosfera inspirată din „Vestul sălbatic”, dar …. am până la urmă încredere în Sanderson.

La nivel naţional…

Vine Gaudeamus (23-27 noiembrie 2011, Romexpo), iar eu sunt extrem de curioasă să aflu dacă se vor lansa A dance with dragons (Nemira n-a dat până acum niciun indiciu legat de asta) şi Roata timpului 5 – Flăcările cerului. Plus, să îndrăznesc să sper la o continuare a seriei The First Law pornită anul ăsta de Nemira?

Pe plan personal…

Încep să vreau să citesc prea multe cărţi dintr-o dată… De la Robin Hobb trebuie neapărat să fac rost de continuarea seriei Farseer, dar pentru asta ar trebui să trec mai întâi prin trilogia Liveship Traders. În altă ordine de idei, tocmai ce am terminat Tăişul sabiei al lui Joe Abercrombie şi tind să fiu disperată după următoarele două volume. Între timp, am aflat de seria nouă a lui Sanderson, The Stormlight Archive, care începe cu romanul The Way of Kings, şi mă tentează al naibii. Ca să nu mai vorbesc de Mistborn 4, Eragon 4 şi A Dance with Dragons. Şi când mă gândesc că acum ceva vreme mă temeam că voi rămâne în pană de cărţi fantasy bune…

Later edit:

Tocmai am dat peste Dansul dragonilor, postat pe site-ul Nemira la categoria În curs de apariţie. Acu vreo două zile nu-l văzusem (ori nu era, ori sunt eu chioară). Anyways, data livrării precomenzilor e deocamdată 12 decembrie…

„Am trântit uşa. Mi-am tras răsuflarea. Calmează-te. Calmează-te. (…) Odată uşa ferecată, m-am mişcat prudent prin cameră. Învăţasem de la Chade că asasinii întotdeauna trebuie să creadă că celălalt e mai dibaci decât ei. E singura cale de a rămâne în viaţă şi de a-ţi păstra simţurile ascuţite. Aşa că nu am atins niciun obiect, de teamă să nu fie mânjit cu otravă. În schimb, am stat în mijlocul camerei cu ochii închişi şi am încercat să-mi amintesc cum arătase înainte de a pleca din ea ultima oară. Pe urmă am deschis ochii şi am căutat schimbările.” (Asasinul regal, vol 2, pag 202)

Asasinul regal este volumul al doilea din trilogia Farseer a scriitoarei Robin Hobb. Pe primul, Ucenicul asasinului, l-am citit cu destulă vreme în urmă, cam prin aprilie-mai 2010 şi i-am facut o recenzie pe site-ul nemirabooks.ro  (şi se pare că la vremea respectivă am avut destulă răbdare să zic o grămadă de detalii despre acţiune, personaje şi tipuri de magie, aşa că, dacă mi se permite, îmi recomand propria recenzie celor care nu ştiu despre ce e vorba în serie…). Oricum, Nemira s-a mişcat bine, zic eu, pentru că între timp a lansat şi celelalte volume şi  a încheiat cu trilogia, spre deosebire de alte edituri care trag de timp, ahem, ani întregi (Rao şi Tritonic, se simte vreo muscă pe căciuliţele de iarnă?).

Volumul al doilea preia povestea exact din punctul în care a rămas la finalul primei cărţi, aşadar eu, care nu prea mai ştiam despre ce e vorba exact (pentru că n-am mai avut răbdare să frunzăresc Ucenicul asasinului, na), am fost cam în aer vreme de vreo 30 de pagini, după care m-am dezmeticit (din fericire, la timp cât să nu pierd detalii importante).

Prima impresie – aoleu, ce ciudat e să citeşti din nou fantasy în limba română…! Cu afirmaţia asta nu vreau să mă dau mare sau ceva de genul (:P), dar după atâta amar de vreme în care am fost nevoită să recurg la cărţile în engleză, pentru că la noi în ţară nu s-au tradus încă (Roata timpului 5-13, Mistborn 1-3, de exemplu), mă cam obişnuisem cu situaţia. Şi oricum, se ştie că orice carte ar trebui citită (teoretic vorbind) în limba în care a fost scrisă, nu? Termenii magici, denumirile locurilor, toate sună mult mai natural în limba lor de origine. Asasinul regal, de exemplu, mi s-a părut pentru destulă vreme tradusă puţin cam simplist şi stângaci… (De fapt, prin „destulă vreme” înţeleg că la jumătatea volumului 1 încă mi se părea că suna ca naiba în limba română – am tot trăit cu impresia că e ceva în neregulă cu timpurile verbale, ca şi când ar fi traduse anapoda… De abia pe la jumătatea volumului 2 a încetat să mă mai deranjeze exprimarea, mai ales că tot atunci lucrurile, dpdv al acţiunii adică, au început să se mişte ceva mai… energic.) Citește restul acestei intrări »

Premiul Most Wanted Blog pe luna decembrie

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 85 de urmăritori

Goodreads

septembrie 2018
L M M J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Reclame